În seria „Ghidul începătorului” de la Școala de Programare CodeBerry, vom răspunde la întrebările pe care le poți avea despre limbajul de programare pe care trebuie să-l alegicât vei câștiga, ce poți face în calitate de programator și de unde să începi. Ți-ar plăcea să înveți programare online? Vino și încearcă primele 25 de lecții gratuit la Școala de Programare CodeBerry.

Ghidul începătorului

Introducere

JavaScript este limbajul internetului. Aproape fiecare site pe care îl vizitezi în browser îl va folosi într-o anumită măsură pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului. De aceea limbajul JavaScript este o componentă atât de dezirabilă a instrumentelor de lucru ale programatorului modern. Chiar nu există niciun înlocuitor pentru acest limbaj flexibil dacă vrei să creezi experiențe strălucite bazate pe browser capabile să capteze clienții, partenerii de afaceri și potențialii angajatori. Vrei să-ți creezi un site web pentru afacerea ta cu șosete pentru câini care e în continuă creștere? Sau ce spui de o experiență VR în browser despre cum e să vizitezi casa soacrei tale de Crăciun? Va trebui să înveți JavaScript dacă vrei să-ți îndeplinești aceste visuri nobile și multe altele. Deci dacă oricare dintre acestea te intrigă (sau dacă te-ai plictisit pe toaletă la lucru), citește pentru a afla mai multe despre noțiunile de bază ale limbajului JavaScript și începe călătoria în a deveni un expert în web development.  

Invata programare JavaScript la CodeBerry

Cum arată JavaScript?

Variabilele

Un bun punct de pornire sunt variabilele. Acestea reprezintă locurile unde programatorii stochează informațiile de care un program are nevoie cât timp funcționează. Acestea sunt precum niște cutii în care pui tot felul de lucruri. Un programator poate să creeze o variabilă în cod, să o umple cu ceva și apoi să o acceseze mai târziu. În acest fel, informațiile pot fi disponibile când e nevoie de ele. Așadar, cum creez o variabilă în cod? Astfel:  

var myCoolVariable;

 

Ce mai înseamnă și asta?

Mă bucur că ai întrebat. Linia de mai sus constă în două părți, care se combină pentru a crea o variabilă. Haide să o descompunem: 

  • var
    • În JavaScript, acesta este un cuvânt rezervat. Există destul de multe din acestea în limbaj, iar toate au sarcinile lor precise. Aceasta îi spune programului că ești pe cale să creezi o variabilă.
  • myCoolVariable
    • Acesta este identificatorul variabilei, care e doar numele ei. Ar putea fi orice, de la „cat” la „antidisestablishmentarianism” (te rog să nu-ți denumești variabilele astfel). Identificatorul variabilei este folosit pentru a te referi la variabilă mai târziu, când ai nevoie de ea. Se consideră o bună practică să dai variabilelor nume care descriu efectiv ceea ce fac. Deci dacă ai o variabilă care conține vârsta ta, atunci ar trebui să o numești myAge. Fă asta constant, iar prietenii tăi programatori vor aprecia și îți vor face cadouri.

Ok, e grozav, dar ce facem mai departe?

Îți amintești când am spus că variabilele sunt precum cutiile? Ei bine, codul de mai sus creează cutia, dar nu am pus încă nimic înăuntru. Acesta este următorul pas. Dar înainte de asta, să spunem câteva cuvinte despre tipurile de date.

Date și mai cum?

Tipurile de date sunt diferitele tipuri de variabile pe care le poți crea. Majoritatea limbajelor de programare le au. Unele sunt foarte stricte cu privire la ele. Te obligă să declari exact ce tip de variabile creezi de la bun început și trebuie să continui astfel până la sfârșit. JavaScript nu este așa. Poți crea o variabilă de un anumit tip in JavaScript și apoi poți s-o schimbi mai târziu după cum ai chef, deoarece valorile și tipurile variabilelor pot fi schimbate oricând. Ura! Poți face tot ce-ți poftește inima! Iată câteva tipuri de date disponibile pentru programatorii în JavaScript: 

  • Number
    • Tipul Number (Număr) definește o variabilă cu o valoare numerică. Acest tip de variabilă teoretic poate stoca valori de la -Infinit la +Infinit. De asemenea, poate stoca o valoare specială NaN,care înseamnă „Not a Number” (Nu este un număr) și apare atunci când ai făcut ceva greșit și l-ai derutat pe JavaScript. Bietul JavaScript!
  • String
    • Tipul String (Șir) definește o variabilă care conține text, precum „Salutare”, „La revedere” sau „Backstreet’s Back, Alright!”
  • Boolean
    • Tipul Boolean definește o variabilă care poate fi true (adevărată) sau false (falsă). Acest tip de variabilă este adesea folosit pentru luarea deciziilor în cod. Ar trebui să stau sau să plec? Tipurile boolean au răspunsul.

Există alte tipuri de date disponibile și, dacă vrei să arunci o privire, o poți face dând clic aici.  

Atribuirea unei valori variabilelor 

Haide să aruncăm o privire la cum se pun valori în variabile. Mai jos e un cod care face exact asta:  

myCoolVariable = 10;
myCoolVariable = ‘hello’;
myCoolVariable = true;

  Imaginea de mai sus arată un cod care setează de trei ori myCoolVariable: o dată la o valoare Numeric (10), la o valoare String (‘hello’) și apoi la o valoare Boolean (true).  

Crearea și setarea variabilei în același timp

Este posibilă și crearea și setarea unei variabile în același timp. O poți face în felul următor:  

var myCoolVariable = 10;

  Aici creăm  myCoolVariable și îi atribuim valoarea 10 într-o singură linie. Privește! Este minunat.   

Referirea la o variabilă mai târziu

Crearea și setarea variabilelor este minunată. Dar adevărata putere vine mai târziu, când le și folosești. Așadar, cum arată asta? Este ușor. Doar folosește identificatorul.   

var myCoolVariable = 10;
var myCoolVariableDouble = myCoolVariable + myCoolVariable;

  Aici creăm  myCoolVariable și îi atribuim valoarea 10. Apoi creăm altă variabilă, myCoolVariableDouble, și o setăm la rezultatul adunării lui myCoolVariable cu ea însăși. Pentru moment, myCoolVariableDouble este egal cu 20 și avem două variabile în program. Două! Adu aparatul de fotografiat, tată!  

Destul despre variabile

Am acoperit noțiunile de bază ale variabilelor: crearea, setarea și referirea lor. Dar există mai multe de programat în JavaScript decât pare la prima vedere. Acum, după ce am parcurs asta, putem trece mai departe la lucruri mai mari și mai bune. Precum declarațiile if (if statements).  

JavaScript pentru incepatori CodeBerry

Declarațiile if 

Așadar, am trecut de variabile, dar cum le folosim pentru a realiza lucruri grozave? Ei bine, una dintre modalități este prin folosirea declarațiilor if O declarație if este o modalitate prin care un programator poate construi decizii bazate pe logică în codul lui. Asta înseamnă că le putem indica programelor noastre să facă ceva pe baza unei anumite condiții. Haide să analizăm un exemplu:  

If (10 > 20) {
  // Rulează acest cod
} else {
  // Rulează acest cod
} 

 

{} definesc un bloc de cod. Câteva instrumente din JavaScript, precum declarația if, au nevoie de acestea pentru a separa diferiți biți de cod. 

Haide să le luăm pe rând:

  • if
    • Acesta este un alt cuvânt rezervat. Îi indică programului că următorul cod va fi o declarație if
  • (10 > 20)
    • Această parte este condiția. Programul va evalua asta și apoi va alege ce să facă pe baza rezultatului. O condiție are ca rezultat mereu o valoare Boolean, adică true sau false. Dacă rezultatul condiției este true, declarația if va rula blocul de cod imediat după paranteza de închidere a condiției. Dacă îl evaluează ca fiind false, atunci va fi rulat codul din blocul else, asta fiind exact ce s-a întâmplat aici, din moment ce 10 nu este mai mare decât 20.
  • else
    • Acesta este un alt cuvânt-cheie în JavaScript. Pur și simplu definește codul care ar trebui rulat în cazul în care condiția if este evaluată ca false. Blocul else nu este necesar. Dacă îl adaugi, atunci creezi din punct tehnic o declarație if else.

Din fericire, acum este clar de ce trebuie să folosim {} aici. Fără definirea unui bloc de cod, nu i-ar fi clar programului care cod ar trebui rulat dacă condiția este evaluată ca true sau dacă este evaluată ca false. Declarațiile if sunt unele dintre blocurile de construcție de bază ale programelor complexe. Stăpânirea lor este imperativă pentru a deveni programator competent în JavaScript.  

Buclele

Buclele reprezintă un alt instrument important. După cum sugerează și numele, acestea rulează biți de cod la nesfârșit, până când o condiție este îndeplinită. Există câteva tipuri diferite de bucle, dar vom analiza două aici. Vom furniza linkuri pentru continuarea studierii lor.   

Bucla for 

Vom analiza mai întâi bucla for. Iată un exemplu.  

var numberOfIterations = 10;
for (var i = 0; i < numberOfIterations; i++) {
  // fă ceva de 10 ori
}

  Poate părea puțin ciudată în comparație cu alte lucruri, dar devine cu adevărat simplă când o analizezi. Voi parcurge fiecare parte separat.

  • var numberOfIterations = 10
    • Acesta este doar codul pentru crearea și setarea unei variabile în același timp.
  • for (var i = 0; i < number Of Iterations; i++)
    • for
      • Alt cuvânt rezervat. Acesta îi spune programului că ești pe cale să scrii o buclă for.
    • var i = 0
      • Crearea și setarea unei noi variabile. Acesta este un caz special, deoarece o creăm în cadrul buclei for. Asta înseamnă că variabila i va exista doar pe durata acelei bucle for. Odată ce s-a terminat executarea ei, i va fi înlăturată. Pentru totdeauna. La revedere, i!
    • i < numberOfIterations
      • Această linie îi spune buclei for să fie executată doar cât timp variabila i este mai mică decât valoarea lui numberOfIterations (10).
    • i++
      • În sfârșit, această linie îi indică buclei for că, odată ce este terminată executarea unei singure iterații, ar trebui să crească valoarea lui i cu 1.

Sper că acum este destul de ușor să-ți dai seama cum funcționează buclele. Se creează o variabilă temporară pentru a urmări numărul de bucle pe care l-a făcut: (i), apoi se definește condiția de execuție (doar atâta timp cât i < o valoare anume) și apoi se definește cum i trebuie să crească cu fiecare buclă (în acest caz cu +1, dar poate fi oricât ne dorim). Evident, bucla for este bună când cunoaștem de câte ori ne dorim să funcționeze ceva. Dar ce se întâmplă când nu știm? Ei bine, aici intră în scenă bucla while.  

Bucla while

Bucla while este mai simplă decât bucla for. Aceasta doar ia o condiție și o execută până când condiția este falsă. Iată un exemplu: var shouldKeepRunning = true;  

var shouldKeepRunning = true;
while (shouldKeepRunning) {
  // Fă niște cod
  shouldKeepRunning = false;
}

 

  • while
    • Îi spunem programului că suntem pe cale să scriem o buclă while.
  • (shouldKeepRunning)
    • Aceasta este condiția. Bucla va funcționa în timp ce valoarea lui shouldKeepRunning este true. Este același lucru cu a scrie shouldKeepRunning == true, dar putem scrie astfel prescurtat.
JavaScript folosește == pentru a compara două valori, așa cum = este folosit pentru a seta o valoare. Așadar, dacă scrii if (10 == 20), de fapt spui „dacă 10 este egal cu 20”.  

Bucla va funcționa doar o dată, deoarece setăm imediat shouldKeepRunning la false la prima iterație. Probabil va fi puțin diferit în cod, dar este important să ne asigurăm că bucla se va opri la un anumit moment. Nu ne dorim să provoace o catastrofă globală.  Acestea sunt singurele două bucle peste care vom trece aici, dar dacă dorești să înveți mai multe, poți accesa acest link.  

Funcțiile 

Toate instrumentele pe care le avem acum sunt grozave pentru scrierea scripturilor mici și secvențiale, dar ce se întâmplă dacă dorim să scriem un program mai mare, care folosește aceiași biți de cod mereu? Nu vrem să fie necesar să copiem și să lipim constant orice cod pe care dorim să-l reutilizăm. Aici intră în joc funcțiile. Funcțiile sunt bucăți de cod reutilizabile. Iată un exemplu:   

function doSomething(argumentOne, argumentTwo) {
  // fă ceva aici
}

  Dacă descompunem asta, obținem: 

  • function
    • Încă un cuvânt-cheie din JavaScript.
  • doSomething
    • Acesta este identificatorul funcției. Ca și identificatorul unei variabile, ne permite să ne referim la această funcție mai târziu în cod.
  • (argumentOne, argumentTwo)
    • Codul dintre paranteze este lista de argumente. Cele două valori argumentOne și argumentTwo se comportă ca variabile în cadrul funcției și, prin urmare, pot fi utilizate ca atare. Vom vedea imediat cum sunt setate aceste variabile.

Orice cod definit în cadrul blocului  function poate fi rulat de câte ori îți dorești, doar prin invocarea funcției. Iată un exemplu pentru asta:  

doSomething(10, 20);

  Folosim identificatorul funcției doSomething și apoi îi transmitem două argumente, 10 și 20. Aceste argumente pe care i le transmitem vor popula apoi argumentele din lista de argumente, argumentOne și argumentTwo.Ordinea contează, așadar argumentOne va obține valoarea 10 și argumentTwo va obține valoarea 20. Funcțiile operează la fel ca variabilele, în sensul că te poți referi doar la o  funcție din bloc, și la toate blocurile copil, unde au fost definite. Dacă ai o funcție care a fost creată înăuntrul unui bloc if statement, de exemplu, atunci nu o poți folosi în afara blocului respectiv. Funcțiile sunt instrumente extrem de importante dacă vrei să creezi programe complexe și dinamice, așadar este important să exersezi. Poți găsi mai multe informații aici  

Invata limbajul JavaScript la CodeBerry

Concluzie

Am parcurs câteva dintre noțiunile de JavaScript pentru începători în acest articol, dar există mult mai multe. Programarea este o abilitate practică și astfel poate fi învățată corespunzător doar prin exersare. Există o mulțime de servicii care te ajută în acest sens, precum CodeAcademy, CodeSchool, Pluralsight și, desigur, CodeBerry! Sperăm că aceste informații îți vor fi de folos ca un ghid de referință pentru viitor. Mult succes în cariera ta de programare! În seria „Ghidul începătorului” de la Școala de Programare CodeBerry, vom răspunde la întrebările pe care le poți avea despre limbajul de programare pe care trebuie să-l alegicât vei câștiga, ce poți face în calitate de programator și de unde să începi.

Ghidul începătorului

Ți-ar plăcea să înveți programare online? Vino și încearcă primele 25 de lecții gratuit la Școala de Programare CodeBerry.